LIRICĂ ALBANEZĂ
Alberto B. YMERI
Român dupã mamã si albanez dupã tatã. Poet, eseist, publicist, traducãtor. Autorul acestor versuri s-a nãscut la Sipkovita, R. Macedonia. A absolvit Facultatea de filozofie (Limba si literatura albanezã), la Universitatea din Pristina. A urmat cursuri de Limba si literatura romînã, la Universitatea din Viena si Bucuresti. Contributii publicistice pentru afirmarea populatiilor românesti din sudul Dunãrii. Pentru activitatea culturalã si publicisticã, a fost nominalizat de Institutul Biografic American “Omul Anului 2001”. Este doctorand al Universitãtii din Bucuresti, si membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Fiind un bun cunoscãtor al limbii române, Baki Ymeri a publicat de-a lungul timpului, mii de versuri din lirica româneascã în diverse reviste editate în limba albanezã, precum si unele volume apartinînd lui Nichita Stãnescu (Expozitia celor nenãscuti, Pristina, 1986); Anghel Dumbrãveanu (Cîntecul sturzului, Scopie, 1986); Slavco Almãjan (Piticii au uitat sã creascã, Pristina, 1989); Marin Sorescu (Vino sã-ti spun un cuvînt, Pristina, 1990). Bibliografie liricã: Kaltrina (editie bilingvã, romînã-albanezã), Editura Kriterion, Bucuresti, 1994; Dardania (editia bilingvã, romînã-albanezã), Editura Deliana, Bucuresti, 1999; Zjarr i Shenjtë (Foc Sacru), Tetova (Macedonia), 2001.
CÎNTEC POPULAR
Prin Rai alergînd,
Coborînd
Pe asternutul de vînt
Sînii ei tremurau.
Undele lor mã loveau,
Mã trînteau la pãmînt.
PERLA PLĂCERII
Parcã esti un desert
De soapte-nsetate !
Tu aprinzi focul sacru
În clipele
Rugãciunilor reci.
Vii si-mi arãti
Perla plãcerii
Strãlucindu-ti la sîn.
Din bãtrînele nopti
Se furiseazã
Din nou tineretea.
VIS
Eu visez
Insule pline de luminã.
Pe vîrf de munte
Desfãsor steagul
Sufletului meu
Si visez:
Rafturi cu cãrti
Sub cer înstelat
Si în toate aceste contururi
Esti tu, ca o luminã
Înmiresmatã de tot.
VECINII LUMINII
Vino iubito
Sã devenim vecinii luminii!
Tu nici nu stii
Cã în fata ta
Existã biblioteci neguroase!
Vino, am soptit.
Deschide aceste antice cãrti
Si lasã-mã
Sã-ti mîngîi trufia!
DE LA PRIMA VEDERE
Înainte de toate
Sedeam între cãrti,
Într-un punct prin excelentã
Al asteptãrii si-al dragostei.
Te chemasem în aceastã cetate
De fosnete si cu greu
Îmi venea sã cred
Cã trupul tãu înflorea
Lîngã mine,
Si, o, cum se pîrguiau
Si cum culegeam printre
Fosnetele cãrtilor
Pãduretele fructe ale buzelor tale!
Ce toamnã, înainte de toate
Si noi printre cãrti,
De la prima vedere!
