În absentã
fiindcã purta lãntisor de-argint furat
trupul ei de trestioarã tãind
creanga teiului de la poarta tãrnii
în cruce copiii cãdeau în genunchi
sãrutîndu-i florile de pe rochitã
o asteptam de cîteva nopti
în cuibul de rîndunicã.
Iulie
în grãdina botanicã ea cãlca pe vîrfuri
de crengi cu spinii în coapsele mele
serpii lunecau printre pietrele fierbinti
scriind numere pe rochita flu-flu
rãmasã pe-o frunzã pînã la mine
ea în delir cu capul pe respiratia
ratia mea de viatã dãruindu-i-o
în timp ce încã mai scrie pe un perete
spart de albatrosi unde eu mã bronzez
cu mîna ta stîngã cã-n umãr mi-e cald
Fã-mã
fã-mã sã aud propriul trup
hãlãduind cu nichita
apoi sã te rogi sã rãtãcesti singurã
prin castelul conachi cu poeti bãrbosi
niste grãjdari cu placheuri de aur
Flori de plastic
flori de plastic zgîrie coperta unei cãrti
a poezie miroase carnea ta a poezie
Pleoapa
Pleoapa-ti în somn aripã-scriu
tãietura albastrã auritã de-o albinã
sau de degetele unui însingurat poet
abia venind de-a lungul noptii.
Icoana lichidã
Fãrã-a fi amprenta ia forma evadãrii de tine
cu labirintul pe brate rãscolesti
crîsme si biserici lãsînd dîre parfumate
si cîte-o venã tãiatã cont în palma
mea deschisã icoanã lichidã a vinului
siroind pe coapsele tale mai subtiri
decît gura de secure.
Tu si ea
Si tu si ea aceeasi lamã de cutit într-o
salã de muzeu eu o fur cu amurgul îngropat
pînã’n prãsele si tu si ea cãutati strãlucirea
unui semn în trupul de cutit cu tu si ea
într-o salã de muzeu.
