Lectia de anatomie
Voi, m-ati învătat
Că viata este
O lectie de anatomie.
M-am obisnuit greu
Cu inciziile.
Disecati totul
Replici, destine, inimi.
O faceti oriunde
Pe stradă, în pat
Sau în baruri.
Mă arde fiecare fibră
A cuvîntului
Cum mă sfîsie.
Privirile tăioase
Lucesc cu invidie.
Vorbele-mi cotrobăie mintea.
Carnea poeziei mă doare.
Mă-nchid într-un gest amînat.
Într-o cameră de gardă
Si-astept ca într-o zi
Să depuneti
Jurămîntul lui Hipocrat.

Spatiu complex
Caut un drum
Spre sufletul
A cărui umbră
Cred c-am prins-o
În crochiul pe care
L-ai vîndut.
Mă-ntreb de ce
Atîta tusă
Ne separă.
În gara pustie
Ultimul tren –
Număr imaginar
Scris cu grafitti –
Trece între două lacrimi
Nesterse
Ce caută o lume.

Întrebare
Merg pe stradă
Si constat că oamenii
Ar trebui să facă
Stagii prelungite
De reconversie sentimentală
Nu mai stiu să vorbească
Cu un fir de iarbă,
Nu mai stiu gustul
Unei mîini strînse,
Nici cum să-si salveze clipa.
Creează prieteni virtuali
Plimbă îndosariate
Crochiuri cu măsti vii
Si întorc mereu ceasul
Cu o oră dinainte micsorată.
Mă-ntreb totusi:
Cine vor fi conferentiarii?