LIRICA FRANCEZA
În secolul al XX-lea, mai mult ca oricînd, poetii, ca si autorii dramatici, au dus la extreme limitele artei lor, jucîndu-se cu ajutorul cuvintelor, atingînd uneori absurdul. Printre acesti exponenti amintim pe Raymond Queneau, Andr é Laude, Henri Michaux, André de Obaldia, Francis Ponge.
Raymond QUENEAU
(1903 – 1976)
Prozator, poet si eseist. Pîna în 1929, este membru al gruparii suprarealiste franceze. În 1941, devine secretarul revistei „ Nouvelle Revue Française”, iar în 1956, devine redactorul seriei „ Pleiade” a editurii „ Gallimard ”. Un virtuos al fanteziei verbale, uneste tandretea, melancolia si umorul, oferind cititorului diverse combinatii de lectura, asocieri ritmice, aliteratii, utilizînd diverse structuri lingvistice si creînd neologisme, atît în romanele sale: Le chiendent ( Pirul , 1932), Pierrot, mon ami ( Pierrot, prietenul meu , 1942), Le Vol d ' Icar ( Zborul lui Icar , 1968), cît si în celebrele-i culegeri de poezie : Exercices de style ( Exercitii de stil , 1947), L'Instant fatal ( Clipa fatal a , 1948), Saint Glinglin ( Sfîntul Gliglin , 1948), Le dimanche de la vie ( Duminica vietii , 1952), Petite cosmogonie portative (Mica cosmogonie portativa , 1950 ) , Cent mille milliards de po èmes ( O suta de mii de miliarde de poeme , 1961), Courir les rues ( Alergînd pe strazi, 1967) etc.
Gr adina parasita
Spatiul blînd dintre verbine
panselute si regine
margarete si tulpine
se întinde la adapostul tiglelor.
Spatiul viu dintre-anghinare
dintre laptuci si galbenele
mazariche si fasole
se întinde la adapostul teilor.
Spatiul brut dintre licheni
dintre urzici si laptuci
dintre muschi si buruieni
se întinde la adapostul cioburilor.
În acest loc dens si cert
se poate duce-un trai obscur
timpul este în retur
iar spatiul totul a sters.
(Din vol. Clipa fatala / L'instant fatal , Ed. Gallimard)
Cum se face un poem?
Bine plasate alese cuminte
o poezie e facuta din cuvinte
cuvintele sa le iubesti, la ele sa tii
ca poemul sa-l scrii
ce va sa spuna nu poti sa stii
cînd poezia se va ivi
e necesar apoi sa cauti tema
ca sa intitulezi poema
de plîngi ori rîzi, oricum ar fi sa fie,
poti uneori sa scrii o poezie
are mereu ceva extrem
un poem
(Din vol. Clipa fatala )
Daca-ti imaginezi
De-ti imaginezi
de-ti imaginezi
fetite fetite
de-ti imaginezi
casa casa casa ca
sa mereu va dura
anotimpul dra
anotimpul dra
anotimpul dragostei
te-nseli
fetito fetito
de crezi micuto
de tu crezi ah ah
ca tenul tau de trandafir
talia ta de viespe
bicepsii tai delicati
unghiile tale emailate
coapsele-ti de nimfa
si picioru-ti fin
de tu crezi cumva
casa casa ca
sa mereu va dura
te-nseli
fetito fetito
frumoasele zile se duc
sori si planete
toate se-nvîrt
dar tu micuta mea
tu mergi tot înainte
far ' a mai vedea
cum pe furis apare
ridul sprinten
grasimea-apasatoare
tripla barbie
muschiul pleostit
hai culege culege
rozele rozele
iar petalele lor
sa fie marea-ntinsa
cu toate bunatatile
hai culege culege
de n-o vei face
te-nseli
fetito fetito
te-nseli
(Din vol. Clipa fatala , Ed. Gallimard)
Pentru o arta poetica
Luati un cuvînt, luati chiar si doua
prajiti-le ca niste oua
luati un capacel de sens
apoi mai multa inocenta
încalziti-le la focul mic
la focul tehnic
varsati sosul enigmatic
pudrati-l cu cîteva stele
si piper apoi puneti-va aripile
Asadar unde vreti sa ajungeti?
Sa scrieti
Într-adevar? Sa scrieti?
(Din vol. Cîinele cu mandolina , Ed. Gallimard)
Balada în proverbe din timpuri stravechi
E necesar de toate pentru-a crea o lume
Ne trebuie batrîni cu pas sovaitor,
Sînt necesare miliarde de secunde
Iar lucrurile toate le fa la timpul lor.
În martie soseste primavara
În alta luna se va secera
La fine de-an e-o anumita zi
Dupa toamna iarna se va ivi.
Rotunda-i piatra care se rostogoleste
Berbecii tunsi se congeleaza-n vînt
Între pavaje iarba creste
Si iata cîte neplaceri mai sînt.
În giulgiu alb se-mbraca si copacii
Galben e soarele ce se tarîste
Zapada dup-un timp frumos apare
Iarna dupa toamna soseste.
Cînd esti batrîn nu mai esti tînar
Iar dintii ti-i pierzi la sfîrsit
Dupa ce-ai mîncat vei tine postul
Nimeni nu e niciodata multumit.
De jocurile din copilarie îti este tare dor
La telefon vorbesti grabit
Plîngi ca un caiman
Dupa toamna vine iarna an de an.
Mesaj
Printe! Toate astea sînt un balamuc
Si mai rau e daca te-ai gîndit
Moartea e mereu în joc
Iarna vine dupa toamna negresit.
(Din vol. Daca-ti imaginezi / Si tu t'imagine …Ed. Gallimard)
Strada Paul Verlaine
Am uneori un vis ciudat, patrunzator
c-o strada alba, din staniu, foarte cunoscuta,
ambele trotuare tresar ca o aripa
în timp ce drumul, cu toata greutatea-i, se ridica în zbor.
Parîurile se retrag în iazul plumbuit
pe care îl înghite o gura larga, mare,
la fiecare capat cîte-un sotron apare
pe care nu-l va trece nici un individ.
Sub un cer de titan un acoperis hoinarea
Si-ncet se deplasa de-asupra unei case
În care-un animal îmi pare sora mea
Calma, în ambianta incerta, artificioasa
aceasta strada un farmec vinetiu si nazuros avea
de-a se misca fara a pierde nimic din tot ce putea sa miroase.
(Din vol. Alergînd pe strazi / Courir les rues , Ed. Gallimard)
Drumuri
Exista
strazi ca niste tuburi
altele par niste arcuri
Sînt bulevarde caraghioase
altele par podoabe pretioase
pe care se-nsiruie masini
mai sînt si piete poligonale
unele chiar infernale
mai sînt si magistrale în forma de cîrnat
pe altele alearga carabusii
Sînt si canale ca-n Venetia
insule ca-n Frize din Olanda
poduri fundaturi sau cheiuri
drumuri sosele alei
vai ce ce ce varietate în diversitatea
orasului Paris
(Din vol. Alergînd pe strazi / Courir les rues , Ed. Gallimard )
Prezentare si traduceri: Claudia PINTESCU
