George POPA



         

 

Ipostaze ale clipei

 

Clipa misterului

În orice lucru-asteapta un sens – din vesnicie

Si-n clipa-n care raza Ideii îl patrunde

Cu o lumina noua e clipa ta mai vie

Si primenita-i lumea cu un mai nou altunde.

Clipa rasfrînta

Din sînul mamei, timpul în inimi toarna clipe

Si inima cu flacari le numara, – de sînge.

Dar cînd numaratoare se-ncheie, Domnul strînge

Vapaile – si pune întoarcerii aripe.

 

Renastere

Ce plina este lumea mereu de începuturi!

Întîia zi renaste cu fiecare zori,

În suflete – lumina, polenul nou ti-l scuturi

Si clipa mea renaste din gîndul unei flori.

 

La marginile clipei

La marginile clipei pîndeste vesnicia –

Misterioasa, muta si fara nici o fata.

La capatul secundei începe nebunia

Ca oarba ne va stinge cealalta dimineata.

 

Clipa eternitatii

Din arderele-ti pure de gînd si încîntare

Sa torni în cupa clipei un strop de vesnicie.

Prin filtrul magic Firea sporeste în splendoare

Si-mbogatesti pe Unul cu-o noua armonie.

 

Clipa fara nume

Ce darnica-i lumina cu tot ce-n ea se naste,

Pamîntul pe oricine primeste-n sînul lui.

Si-o clipa nenumita la fel pe toti îi paste.

Dar ce visam dincolo e taina Somnului.

 

Suava clipa

Se-aprinde-n pietre rare eterul la apune,

La un vitrai feeric stau muntii-n rugaciune.

O muzica straina dezleaga-aripi de slava.

Sa-ngenuchiem, printesa, caci clipa e suava.

 


 

Home