POEZIE FRANCEZĂ


Pontus de Tyard
XLVI
Si îmi promiti (dacă e a promite
De-a consimti la cererea-mi umilă)
Cînd aurul din părul tău, copilă,
Face mai mult ca temple-mpodobite,
Să îmi faci parte-n gînd nemuritor
De prea dulci corzi, legînd pe slujitor
Prin părul tău; Amor mîna îsi geme
Ca să mă lege-n buclele viclene.
Mîndru deja, mă laud multumit
(Alteia decît tine nu-s iubit),
Asigurat de marea bogătie:
Cînd iată că bîrfirea si minciuna
Unui clevetitor te schimbă-ntr-una
Ce m-a uitat si viu nu mai mă stie.

EPIGRAMĂ

Marea căldură-a patimii aceste
Face din foc atîta fum să iasă
Încît se vede cît cutremur este
În chinul meu vazîndu-te frumoasă.
Dar pentru-a stinge zvon si acea veste,
Voi acoperi flacăra cu mine
În inima-mi ducînd războaie grele
Între suspin si plîns: ce s-or opri
Cînd viata mi-o voi pierde într-o zi
Spre-a nu lovi-n cinstea stăpînei mele.

XLVI (bis)
Deci prin tine, mamă de dusmănie,
Al răului izvor, doica de vină,
Si cruda poftă, pierderea-mi să vină?
Vrei calea milei cu zăvor să-mi fie?
Dezlegi din mine-acea prietenie
Prin care cerul vru să mi se-arate?
Nu vrei dorinta mea să se dea mie
De-a întîlni tainica-i jumătate?
Dar dacă plînsul meu te-a multumit,
Contrarii vrerii tale să devină
Dar omenesc, divina bunătate.
Eu mă redau în fructul fericit,
Cînd în pofida-ti jumătatea-mi poate
Să lege iar iubinda Androgină.
XLVII
Doamna-mi îngădui necrutătoare
Să mi se interzică lumi frumoase,
De-a nu mai fi în viată, să mă lase
Singura-mi hrană mie înăltare?
Tu esti acela care limba-nsiri,
Că cinstea-i înnegresc, zici tăinuit,
Că muscător atît am jinduit
Să o însel sub caste-adăpostiri.
Răzbunati-mă zei, plouati mînie,
Ciumă si foame si război si rug
Pe acest veac nedrept ce nu mă stie:
Chiar peste cei, să fiti lovind fierbinte,
Ce mă silesc , desi nu vreau, să fug
Înfricosat de om din temple sfinte.

XLVIII
Virtutii tale, sîmbure-nmiit
Ce din făpturi de gratii se înfruptă,
Prin frumuseti prin care le-ai unit;
Nainte să fiu prins i-am fost ca luptă.
Sub jugul tău acum sînt în genunchi,
Puteri ce am le simt sfîrsite-n mine:
Numai că-mi port gîndirile mănunchi
Aceluiasi efort ce-mi fu ruine,
Căci frumusetea ta si virtuti rare
Sînt înlăuntrul meu asa tipare
Că alt cuvînt nu pot să-l am cuvînt.
Doar jinduiesc în groaznica oprire
De-a nu te mai vedea, nu-ti vreau jignire,
Gîndind la tine nu-s dus în mormînt.

XLIX
Amor copil sălbătici săgeată
În inima-mi si rană-i făcu mare
Si-a cîrpii de pe ochi întunecare
O desfăcu de-aproape să mă vadă,
Cînd locul l-a văzut fu supărat,
Locul de unde cer asa pomană:
Vino-napoi, strigă, si-a îngropat
Precum vedeti, cruzimea ei în rană.
Căci cunoscînd stăpîna frumusete
A Doamnei mele, nu mă crede-n stare
Să o slujesc, o vrea lui îndărăt,
Cunoasterea prin ochi să mi-o dezvete,
Prin straniile-i puteri de-nfricosare
Mă face să iubesc, fără s-o văd.
L
Si dacă Astrul, ghid de preursire
Influentînd destin avantajos,
Să facă să văd soarele-n folos
Ce îmi topeste viata-n nemurire:
Voi părăsi orice altă natură,
Orice hatîr de soartă înlesnit,
Oricît în ce-i mirabil s-a suit,
Pentru-asa bucurii ce o născură.
Doamna slujită după gustu-mi fie,
Prea mult îmi place viata mea să curgă
Joasă-n avut, înaltă-n multumire,
Decît să crească-n ani si avutie,
Zadarnică în rîs cu înjosire,
O vreau pe ea zburînd si demiurgă.
În româneste de Miron KIROPOL

 


Home







Matrimoniale Pt Sex
Gama variata de matrimoniale pt sex si multe altele din Romania. Intra si tu acum sa intalnesti ceva sexy!