Petrut PÂRVESCU
VII. requiem pentru învinsi
motto: „Alt cititor, alt text” (Paul Valéry)
1. prin crîngul de maracini identitatea unor iluzii
parea ca vine
(cu aproximatie îmi ascult în urechea dreapta sîngele)
fara comentariu cînd am deschis la început cartea
am avut atunci strania senzatie vorbita a pipairii
sub apasarea
amprentelor ochiul curgea dincolo de trup
numai geometrii abstracte
la început copilaria
dealurile vaile rîul padurea si apusurile prelungite
ceva neclar despre maturitate
apoi asteptarile se pierdeau
am acceptat cu greu suferinta privirii patimase
golind grabita formele pline de continut
dincolo de celule eternitatea tînara si provocatoare
specula fara rusine orice slabiciune a visului
tîrziu
am avut aceasta viziune
fraze alese marete chiar propozitii fara
subiect si predicat tineau conferinte noului poem
acolo
în piata onirica printre tarabe osoase si statui de gips cuvintele
îsi schimbau între ele identitatea
adevarate texte ale sublimului aflate
în desfasurare undeva pe sub arcul de triumf al pergamentului umed
munci si zile în ieslele carnii se înghesuiau stîngace
ghirlande aurii floricele de porumb crud si dulceturi fine de trandafir
salbatic în chesele de lut proaspat luau forma amprentei
pe triunghiul moale al stelei umede
snururi agere de matasa saltau pe buric clopotei de argint
muzici de brîu si crupa manoase imnuri si descîntece
ochelari cu nasturi la doua rînduri de ferestre
stergeau ecranul mintii-nfierbîntate
chelii apetisante borduri
cu patru fete fracuri la gît cravate înscolite
dupa acelasi tipic prin lungi apusuri si rasarituri mai aproapiat
TOATE cu
limbi pe limba noi noute calcînd
de lemn proaspat puse pe moate si bigudiuri de plastic
cucoane de prasila puicute roscovane
îmbujorate cu stegulete si balonase colorate
mai batînd din vestede ocheade
mai saltîndu-si aprige popoul
dezvaluiam pe atunci identitatea intima a oricarei provocari
ca pe un privilegiu senzorial
trupul acestui segment indestructibil
îmbalsamat în arome tari de tutun alcool
si cafea
la o prima lectura
cuvîntul dintr-o ratiune ascunsa scrisului
care la început îmi scapa nu
se auzea nicaieri
alfabetul tacerii
se dilata în exces pe coridoarele moi ale gîndirii
tineri care vazusera de mai multe ori roma în flacari
povesteau despre fumul albastru cu arome de santal despre pielea
arsa a desertului si despre minunatele turmele lor acvatice
de dromaderi de aventurile somnambulice ale trupurilor virile în visele
mutilate de somn
erau acolo adunate o suma de civilizatii pe
companii plutoane si generatii
fiecare cu baiatul sau de serviciu cu femeia sa gonflabila
de serviciu
razboiul se sfîrsise demult pe acel continent
în acel mileniu dar ei îsi aratau furiosi decoratiile
îsi lingeau cu-ndestulare si rîvna unul altuia pe sub masa ranile otelite
(si asta asa mai mult dintr-un instinct protocolar)
se scuipau pe sub masa se înjurau pe sub masa se frecau pe sub masa
si toti erau mîndri
si toti erau fericiti! …
2. cînd literele aveau numar si serie
mergeam pe un cîmp si
nu vedeam decît contururi pale
figuri de numere bile si cuburi albe agatate
de colturile unui spatiu creat în cele trei timpuri aproximative
pe linia de plutire a orizontului
confuzia era esentiala
doar zeii celulelor miscatoare îsi rescriu biografia lor secreta
acolo
pe cearsafurile noptii patate de sudoare
scrijeleam umilit cu privirea malul acestui peisaj multiplu plin
cu seminte uscate pe
cînd în arhivele memoriei se faceau repetate
inventare
nici o litera nu îsi arata trupul nici o vocala hibrida nici
o consoana falcoasa nu aparea la feresti
scriam pe atunci într-o alta limba necunoscuta voua acolo înauntru
direct pe pereti
locuiam într-o pestera alba
ca într-o carte imensa fara coperti
asa ne-am scris unii dintre noi
cartile esentiale
cîndva
undeva
o vreme
cînd literele aveau numar si serie!
3. cicluri atemporale
spatiul dublu
se umplea rar dinspre interior anumite sensuri
nici nu erau luate în seama
eroarea
existentiala a simtului tactil repartiza tensiunea firava a jocurilor erotice
creierul
un apendice osos clasifica realitatea dupa memoria obiectelor
4. resturi ale unei forme inventate
pe etajera îngusta distantele formelor
scurte popasuri ale unor elemente aleatorii
mereu neterminate
gîndesti în modul tau de alegere exersînd simtul eroic al
multiplicarii
un joc uninominal secund aproape
cu aceeasi mîna a ta pipai cealalta mîna a ta
ca pe un strain provizoriu!
5. numarul unei aparente
prezenta
un anestezic limitat printre picioarele coordonatelor
prinde dunga subtire a unei imagini mult mai ample
mai sus de perceptii impulsuri timide care nu ajung la destinatie
freamata în galaxia înaltelor frecvente
amiaza simtul eretic separa fiecare îndemn
numarul unei aparente disimulate
pe ecranul alb al acestei dilatari esuate!