Împreună cu Ted Berrigan si Dick Gallup a făcut parte din “triumviratul” care a condus cea de-a doua generatie a Scolii de Poezie de la New York; poet inovator si prolific, promovînd scrierea în colaborare. Coeditor, împreună cu David Shapiro, al antologiei lirice An Anthology of New York Poets (1970). Printre volumele sale de versuri: How To Be a Woodpecker (1983), Triangles In the Afternoon (1979).   

Glas

Am rîs întotdeauna
cînd cineva spunea despre un tînăr scriitor
„că-si găseste glasul”. O luam
în sens propriu: îsi pierduse glasul ?
Si-l aruncase cumva si acesta nu se
mai întorsese ? Sau poate că ei
se refereau la ziarul lui,
Glasul Satului ? Încearcă
să-si găsească Glasul lui.
                                  Ceea ce nu-i
Amuzant aici e că atît de multi scriitori tineri
par a fi găsit această notiune
credibilă: o pornesc în căutarea
glasului lor, ca si cum acesta ar fi
un lucru unic, o comoară
greu de găsit dar pentru care merită
să faci acest efort. Nu m-am gîndit niciodată
că un astfel de lucru există cu adevărat. Pînă
de curînd. Acum stiu că există.
Sper să nu mi-l găsesc niciodată pe al meu. Vreau
să rămîn afon pentru tot restul vietii.

Din Louisiana

Unele cuvinte dispar din limbă:
sensurile le sunt atenuate
îmbătrînesc, se îndepărtează sau se micesc,
se fac nevăzute.
             Sau se transformă în altceva:
transport. Mac
soferul de camion e îndrăgostit de o chelnerită
             acolo unde curge rîul.

Cuvintele mari sunt cele fără înteles:
      de la        un    a lor   sau
       sau      pentru   o    niste
       aceia    acelea

Restul sunt fragile, trecătoare
       asemenea chelneritei, o
 
 frumusete de fetiscană !
O iubesc ! Vreau s-o
iau de nevastă ! Hai la hamburgeri !
La hamburgeri ! La hamburgeri !

Poem de dragoste

Avem suficiente chibrituri în casă.
Le tinem mereu la îndemînă.
Acum preferatele noastre sunt marca Ohio Blue Tip,
Desi le preferam pe cele de la Diamond Brand.
Asta a fost înainte să descoperim chibriturile Ohio Blue Tip.
Acestea sunt ambalate excelent, dîrze
cutiute cu etichete negre si albastru deschis
cu niste cuvinte scrise în forma unui megafon,
ca si cum ar vrea să spună cu glas tare lumii întregi,
„Iată cel mai frumos chibrit din lume,
cu betisorul lui de doi centimetri jumătate si cu vîrful
acoperit de o căciulită rosu închis, atît de sobru si de furios
si gata plin de încăpătînare să ardă în flăcări,
aprinzînd, poate, tigara femeii pe care o iubesti,
pentru prima dată, si niciodată n-a mai fost cu adevărat la fel
după aceea. Vă voi oferi toate acestea.”
Astea toate mi le-ai dăruit, eu
am devenit tigara iar tu chibritul, sau eu
chibritul si tu tigara, arzînd
cu sărutări care ard mocnit înspre cer.