PEROANE
1.
În vîntul ce bate mari flamuri danseazã
Mã întorc zi de zi si intru în garã
Caldarîmul porneste - porneste vagonul
2.
O neagrã curea a spus mica mea Roz
Sorbii tot paharul privirilor sale
Se dau chiparosii în leagãn departe
3.
În vinul cel rumen cufundatu-s-a Roz
Se dau chiparosii în leagãn departe
PAHARUL ÎN FLÃCÃRI
1.
Te trãdarã cînd pe-afarã ars-au licuricii
sfinti
Depãrtãri si multe ape în tãcere te trãdarã
Inimã mi te trãdarã si copiii ce fugirã
De-acel sunet ce-aureste inimã nu fi momitã
2.
Mozaicul de tigle peste noi se-mbulzeste
O sfînta mea mamã bine ar fi sã se poatã
Bine-ar fi si-n gîtlejul celui singur din fire
Bine ar fi printr-acele tigle si-olane crãpate
Arde în noaptea aceasta tot cerul ca flamura
Mia cara
1.
3.
Ea e toatã
Ea e toatã dimineata
Ea e toatã
Ea e toatã numai ploaie
Ea e toatã
4.
Un vis alb cît tine drumul
5.
Stea rãscoaptã si crãpatã -
Cade
Pe-ale mele buze
10.
Mreje
În nãlucirea smaragdului
Prin suflet
...Dar si mortilor totusi le pasã
12.
Nu vãd aceastã
Tremurã umbra
15.
În timp ce umeda floare cu un suspin
16.
Noi sîntem în fapt
În ciuda negrului diavol
NOSTALGIE DUPÃ FLOARE
O în flori cîtã luminã
Nu e clipã de la Domnul
O în flori cîtã luminã
Ce-i mai groaznic ca intrarea
Doamne
HIMERÃ
1.
Iar pe-acea strunã hainã
Serpii împletesc cosite
2.
Mînji nãtîngi tot rod de ieri
Serpii împletesc cosite
3.
În gîtleju-mi arcuitã
Serpii împletesc cosite
Poet, eseist, traducãtor.
Vukman Otasevici s-a nãscut în anul 1935 la Gornia Rîjanita
(Muntenegru). Este absolvent al Facultãtii de ziaristicã
din Belgrad. Publicã poezie din anul 1953.
Lirica sa este tradusã în italianã, rusã,
polonezã, turcã, bulgarã, armeanã etc.
Este, printre altele, laureat al marilor premii: Risto, Ratkovic, Marko
Milian, 18 Septembrie, Cetatea scriitorilor, Sfîntul Sava, Mãrturie,
Pana de Aur Petar Kocic .
În ancheta radiodifuziunii iugoslave si a ziarului “Vecerni novosti”
a fost ales între primii zece cei mai iubiti poeti iugoslavi ai ultimei
jumãtãti de secol.
A fost o perioadã presedinte al Uniunii Scriitorilor din Muntenegru.
Bibliografie liricã (selectiv): Rugãciuni si murmure
(1962), Împotriva linistii (1966), Spînzurãtori de aur
(1970), Cîmpie nesfîrsitã (1974), Viscolire (editiile
I, II, 1975, 1976, 1979, 1997), (1985), Balada cãlãretului
(1983), Peroane (editiile I, II, 1985, 1987), Nostalgie dupã floare
(1989), Paharul în flãcãri (1993), În negurosul
crug (editiile I, II, 1994, 1999).
Se dau chiparosii în leagãn departe
Duminicã-i - clopote bat în amiazã
Pe perete un ornic tic-tacu-si brodeazã
Din perenul întreg eu sînt doar o parte
Femei o multime rîd prin balcoane
Trec insi de doi metri purtati de baloane
Mai scund ca peronul rãmîn tot de pazã
De la drum o astept sã fim împreunã
Un vals cîntã vîntul pe o singurã strunã
Dansez cu pavajul peronului iarã
Nelinistiti chiparosii; clopotu-i mut
Femei în balcoane; cît de clar le aud
Uite-l acolo-i mai scund ca peronul
Bãtui toatã ziua sirag de dughene
De negru nailon sã gãsesc o curea
Ciudat m-au privit pe rînd negustorii
Neagrã curea negru spusu-mi-a ea
Din negru nailon o neagrã curea
Lasã-mã-acuma cã trenul n-asteaptã
O neagrã curea negru rãspunsu-mi-a ea
Petrecîndu-mã mîna cald mi-o strîngea
Cînd trenul-a pornit-o ea cu mîna-mi fãcea
De negru nailon vreau o neagrã curea
Duminicã-i - clopote bat în amiazã
Pe perete un ornic tic-tacu-si brodeazã
Din peronul întreg eu sînt doar o parte
Cînd ceasul chindiei îmbracã orasul
Si-n clopote creste al vecerniei zvon
Mã jur cã-n paharu-mi pe ea am vãzut-o
Neagrã vreau o curea chiar din negru nailon
Doar vestede vorbe pe buzele sale
Prin ochii mei trec fîlfîiri de nailoane
Albe-albastre albe-roz-pale
Duminicã-i - clopote bat în amiazã
Pe perete un ornic tic-tacu-si brodeazã
Din peronul întreg eu sînt doar o parte
De-acel sunet ce-aureste inimã nu fii momitã
Mîna ta de nici o mînã n-o sã fie ocrotitã
O acei bãrbati-minciunã si poeti nehãruiti
O acele-amãgitoare uneltiri care doboarã
Prefãcutã în fãrîme luma ei îti
dãruirã
Mîna ta de nici o mînã n-o sã fie ocrotitã
Arde în noaptea aceasta tot cerul ca flamura
Sus paharul în flãcãri - inimã soarbe-i
tu lamura
Priveste: din omul acela un arbore creste
Sã-nfloreascã si omul din creanga uscatã
Flori sã-nfloreascã în loc de-amãgire
Stele din întinse înalturi sã plîngã
cu picuri curate
Sus paharul în flãcãri - inimã soarbe-i
tu lamura
(Draga mea)
În al lebedei tipãt eu sînt
Un iezer
Care de respiratia ta e sorbit
Ea e toatã doar murmure
Numai sîmbure de sunet
Doar surîs
Cînt de pãsãri în frunzis
Numai zori
Numai clinchet de culori
Numai ea
Un drum alb cît tine visul
Iar ea
Unic cãlãtor
Pe cel drum
Cît tine visul
Drumul lung pînã la capãt
Lumînarea arde-n geam
Geamul în privire arde
Buzei lîngã buzã-i sade
Cade
Cade
Arde mocnit adîncul de rîu
Cu clarã oglindã
Pe depãrtatele stele
Cad cînd paingul
Respirã
Si pe noi ne cufundã
Lin ne atinge
Pînã cînd cu a noastrã tãrînã
Ne acoperim propriul vãz
Pe vecie
De cele ce se petrec în vãzduh
Tremurã umbra
Plãpîndã-n tulpinã
Si lingusitoare-n tulpinã
Si soptitoare-n tulpinã
Si umbrã-n
Tulpinã
Searã dinainte de moarte
Dragostea mea
Propriul glas sfãrîmat
Propriul chip
Neguros
În a viteazului pleoapã
Vechi turnuri
Cad
Unul
Peste celãlalt
În timp ce umeda floare cu un suspin
Îsi dezvãluie propriile sale culori
As scrie o poezie ce pur si simplu
Urechii tale sã-i fie asemeni
Îsi dezvãluie propriile sale culori
As vrea acea dragoste ce pur si simplu
Îti aprinde cãlcîiele
Lantul nu-i totusi pentru netrebnici
Trebuie doar sã facem un pas
Departele-acela
Si-a celor doi cerberi
Din buricul unui deget
Ea sã nu se tot prelingã
Sã nu sarã de pe buze
Ca al stelei rumen disc
Într-o floare scuturatã
Sau în spuma
Sau în spuma
De petale-aevaporate
Ce îngheatã
În vãzduh
‘N flori cîtã luminã
Varã moartã-n miez de cer
Lunã coroiat
Hanger
Joacã om
Joacã jivinã
Plete împletesc si bice
Sub cereasca pîine-ascuns
Fosnet de paing - vãpaie
Ce aleargã pe mormînt
Stele rumene
Pe cer
Plete împletesc si bice
Un om mort pãianjen mort
Iar pe stele
Cap de sarpe
Luna beatã
E în tremur
Plete împletesc si bice