Lirică latino-americană
 
Enrique NORIEGA
                                                                    (Guatemala)



Da ca atunci în acele zile
în acele paturi


Da baremi în acest cotlon de terasă
se va ivi un surîs al tău
Ah de te-ai culca în patul meu si-ai dormi
Eu ti-as veghea somnul
Mi-ai da spre a scrie sau a te mîngîia – imperceptibil –
Fruntea si părul tău
Ti-as observa figura adolescentă
Vitează si întelept dobîndită în gimnazii
Ah m-as întoarce la tine
            – gîndesc acum –
Cu mare dăruire si bucurie
Cu acea betie a simturilor sau a sentimentelor
Cu care se întretaie guralive
Siluetele pe străzi
Însă de ajuns
        este vădit că nu esti
Si că numai ceva – simt eu –
Ca un miracol te-ar concretiza în acest cotlon de terasă
În acest foarte înalt cotlon de terasă
Din care – stăpîn al cetătii – eu veghez somnul tău

În orice caz
nu voi fi singur

Destinul te caută
Te caută mascat de vînt
Mascat de somn
Mascat de lumină sau de mîngîiere
Destinul nu cedează
Te caută în intimitate
În timp ce te golesti
Sau în gîndurile ori senzatiile
Care ti se ivesc
Destinul nu-l ameteste tristetea ta
Nici viitoarea singurătate nu-l stirbeste
Într-o zi destinul tău deschide vorba lungă
Si te invită să împarti
Nevoia de un pic de aer si un pic de lumină zice
Să-i deschizi fereastra în cotlonul de terasă
Ai un cutit cercetează
Singur n-am zile
Îi vei spune

Si aminteste-ti si aminteste-ti
răspunsul

Dacă vreun sceptic ar ajunge să te-ntrebe
La ce-ti servi poezia
Acum deja stii
Îti servi pentru ca ea să te iubească
 
Din volumul Liberta del centauro copulante, Guatemala, 1984.
Traduceri de Al. HUSAR



Home