TINERI AUTORI
Tudor NEGOESCU
Mîinile nu au amintiri
Cînd tentatia neantului devine
visul de mãrire al oricãrui sinucigas,
cînd ea îi ajunge iluziei la os,
ca un cutit de mãcelar,
cînd stirile de dimineatã, camuflate
în halate albe,
încep sã facã respiratie gurã la gurã
suspansului,
tu ascunde-te prin hãtisurile cerului,
mã dãdãcea îngerul meu,
poate asa îti vor pierde copoii urma,
vînatule!
Cînd m-am trezit, cineva îmi
schimbase viata,
înlocuind-o cu o iluzie cu venele
tãiate la emisiunea Din dragoste.
Sîngele ei curgea mai linistit
ca Donul, inundînd coridoarele
sectiei Hematologie.
Cînd m-am trezit, portãreii Primãriei,
printr-o maieuticã perversã,
interogau neantul, doar-doar
îmi vor recupera amintirile...
Dar, spre ghinionul lor, mîinile
de produs iluzii
nu au avut niciodatã amintiri!
Lasã visul
Scribule, lasã visul sã zboare liber
spre Mãrile Sudului,
înduiosazã-te
de scîncetul lui,
slãbeste-i lesa,
nu-l tine pe loc,
nu-l trage în jos
cu lestul de plumb
tipografic
al cuvîntului!
Dã liber sîngelui,
lasã-l sã hoinãreascã
pe strãzile amintirilor,
sã le inunde,
sã le însufleteascã!
Scribule, lasã visul
sã zboare,
nu-i zãvorî
cerul!
Liberare
Ca un vot într-o urnã de ceatã,
ca un recrut înaintea primei alarme,
stai ghemuit în cenusa pãsãrii Phoenix
în timp ce din înalturi
(de dincolo de înãltimile clocite de vulturi)
responsabilul cu deratizarea
acoperã mormanul de gunoi al zãpezii
ca pe o moarte albã, fãrã durere.
Ca un detinut în ajunul liberãrii
stai ghemuit în cenusa pãsãrii Phoenix,
stai ghemuit si astepti sã renasti
odatã cu ea.
Culoarea libertãtii
Ia-ti în primire cerul,
deratizeazã-l,
zugrãveste-l în albastru!
Aceasta este noua ta
libertate! îi spuneam eu
pãsãrii,
în timp ce o îndesam
prin usa strîmtã a
coliviei.
Mîinile nu au amintiri
Cînd tentatia neantului devine
visul de mãrire al oricãrui sinucigas,
cînd ea îi ajunge iluziei la os,
ca un cutit de mãcelar,
cînd stirile de dimineatã, camuflate
în halate albe,
încep sã facã respiratie gurã la gurã
suspansului,
tu ascunde-te prin hãtisurile cerului,
mã dãdãcea îngerul meu,
poate asa îti vor pierde copoii urma,
vînatule!
Cînd m-am trezit, cineva îmi
schimbase viata,
înlocuind-o cu o iluzie cu venele
tãiate la emisiunea Din dragoste.
Sîngele ei curgea mai linistit
ca Donul, inundînd coridoarele
sectiei Hematologie.
Cînd m-am trezit, portãreii Primãriei,
printr-o maieuticã perversã,
interogau neantul, doar-doar
îmi vor recupera amintirile...
Dar, spre ghinionul lor, mîinile
de produs iluzii
nu au avut niciodatã amintiri!
Lasã visul
Scribule, lasã visul sã zboare liber
spre Mãrile Sudului,
înduiosazã-te
de scîncetul lui,
slãbeste-i lesa,
nu-l tine pe loc,
nu-l trage în jos
cu lestul de plumb
tipografic
al cuvîntului!
Dã liber sîngelui,
lasã-l sã hoinãreascã
pe strãzile amintirilor,
sã le inunde,
sã le însufleteascã!
Scribule, lasã visul
sã zboare,
nu-i zãvorî
cerul!
Liberare
Ca un vot într-o urnã de ceatã,
ca un recrut înaintea primei alarme,
stai ghemuit în cenusa pãsãrii Phoenix
în timp ce din înalturi
(de dincolo de înãltimile clocite de vulturi)
responsabilul cu deratizarea
acoperã mormanul de gunoi al zãpezii
ca pe o moarte albã, fãrã durere.
Ca un detinut în ajunul liberãrii
stai ghemuit în cenusa pãsãrii Phoenix,
stai ghemuit si astepti sã renasti
odatã cu ea.
Culoarea libertãtii
Ia-ti în primire cerul,
deratizeazã-l,
zugrãveste-l în albastru!
Aceasta este noua ta
libertate! îi spuneam eu
pãsãrii,
în timp ce o îndesam
prin usa strîmtã a
coliviei.
