Mihai MERTICARU



 



Poezie si apă
(poeme haiku)

1. Notă cu notă
 un cîntec se destramă –
 ploaie de toamnă.

2. Un dulce pupic
 pe obrazul lacului –
 lebăda albă.
 
3. Zbuciumul mării
 topit pe vîrf de munte –
 o cochilie.
 
4. Polen de lună
 pe-o frunză căzătoare –
 fulg de zăpadă.

5. Albe înfloriri
 pe buza izvorului –
 sclipire rece.

6. În turnul cu ceas
 pe apele timpului
 o clipă verde.

7. Magnoliile
 măsoară apa Deltei –
 stol de lebede.

8. Arbore tăiat –
 un rîu în zbor retezat
 înspre luceferi.

9. Frunză uscată
 tremurătoare-n aer –
 lacrima florii.

10. În părul noptii
 s-au aprins flori de cires –
 ploaie de stele.

11. O primăvară
 cu gene de zăpadă
 visează iarna.

12. Flori fără lujeri
 au inundat pămîntul –
 ninge cu fluturi.

13. Printre licurici
 muguri de înviere –
 boabe de rouă.

14. Zăpada groasă
 si dedesubt pămîntul –
 templul grîului.

 

15. Într-o fîntînă
 licărul izvorului –
 apă limpede.

16. Furnici prin oase
 frunze îngălbenite –
 ploaie de toamnă.

17. Brîu multicolor
 peste ape aruncat –
 e curcubeul.

18. În ape limpezi
 se oglindesc frunzele –
 senin de vară.

19. Din bob de rouă
 dimineata sculptează
 mărgăritare.

20. Ape căldute
 copii frunză si iarbă –
 vara la scăldat.

21. Sub clar de lună
 înmugureste noaptea
 o barcă pe lac.

22. În ape zglobii
 neliniste si freamăt –
 păstrăvi argintii.

Home