POETI STRĂINI CONTEMPORANI 

Margalit MATITIAHU
Israel




S-a nãscut în 1935 la Tel Aviv, în Israel, din pãrinti nãscuti în Thesaloniki, Grecia. A studiat literatura ebraicã si filosofia la Universitatea Bar-Ilan. Scrie în dialectul spaniol sefardit.
Volume de poezie: În spatele ferestrei, ebraicã, „Eked”, Israel, 1976; Nelinistitã în varã, ebraicã, „Eked”, Israel, 1979; Cãrti de joc nemãsluite, ebraicã, „Eked”, Israel, 1983; Expusã, ebraicã, „Eked”, Israel, 1987; Grãdina pîrjolitã, editie bilingvã ebraicã-ladino, „Eked”, Israel, 1988; Alegrika, editie bilingvã, ebraicã-ladino, „Eked”, Israel, 1992; Treptele miezului noptii, ebraicã, „Tag”, Israel, 1997; Lumina serii, ladino, „Ponte Area”, Leon, Spania, 1997; Calea chinurilor, ladino, „El torro de Barro”, Madrid, Spania, 2000; Glasuri în crâng, ladino, „El torro de Barro”, Madrid, Spania, 2001; Eternul vagabond, ladino, „Coleccion Aljama”, Leon, Spania, 2001 etc.
Este autoarea unei opere vaste de cercetare a soartei evreilor sefarditi din diverse centre balcanice (în principal din Salonic).
Actualmente este secretar general al Federatiei Uniunilor Scriitorilor din Israel.
Poate mai mult decît punerea în valoare a formelor de poezie a vechilor evrei spanioli, poemele Margalitei Matitiahu relevã si o bunã cunoastere a formelor moderne de poezie ebraicã, spaniolã si englezã. Este o poezie modernã, cu intruziuni stilistice din teritorii literare strãvechi, care dau o culoare aparte versului. Temele abordate cuprind o paletã largã, de la situatia actualã din Israel la întrebãrile izvorîte din vechile frãmîntãri filosofice ale evreilor rãtãcitori prin lume, din Spania în Balcani sau pe oriunde, pînã la moderna problematicã a lumii spaniole, ebraice, în general europene, nelipsind accentele legate de soarta femeii în frãmîntatul mileniu în care trãim.

Matinalã

ora trei dimineata
cuvinte mestecate printre dinti,
linistea ce te face sã auzi scrâsnirea,
un maxilar ce-l întâlneste pe altul.
Timpul este strivit.

Obscuritatea deseneazã puncte.
Printre pleoape trece un tremur,
sã nu lasi realitatea sã cucereascã visul
noaptea e un tainic maestru
într-o miscare tãcutã lãsând sã se-odihneascã
greutatea trupului sãu
pânã la sosirea zgomotului luminii

Cuvinte

1. Cuvinte
Cuvintele
Devin gheme de lânã
Pe care le desir
Si le rãsucesc
Pânã când ele-si pierd orice noimã
Si le înnebunesc distrugându-le.
Din nou le frãmânt
Si le dau viatã,
Iar ele iarãsi se nasc
Ca propria-mi pâine,
Ca propriu-mi vin.
Zbârciturile timpului se netezesc
Pe chipurile lor.

2. Buzele iluziei
Mã-ntorc la tine, Kavafis,
Ca sã-ti simt disperarea,
Pesimismul cuvintelor care mã rãnesc
Redându-mã esentei fiintei mele,
Spre a afla cã, asemenea tie,
Am pierdut dulcile buze ale iluziei.

Pustiul

Acum când pustiul a intrat în mine deja,
Iar muntii au sãpat în mine dâre adânci,
Mã trezesc într-o odaie
Ai cãrei pereti vor deveni un ecran
Care va reflecta imensitatea pustiei.
Descult prin secetosul tinut
Sufletul meu va rodi fructul sãlbatic al vântului.

Nu-mi zice nebun

Nu-mi zice nebun, tu, femeie,
Fiindcã am sã-mi iau zborul din trup.

Nu-mi zice nebun, tu, femeie,
Fiindcã sufletul meu e-n cãtuse.

Nu-mi zice nebun, tu, femeie
Fiindcã pasii mã poartã
Spre nestiut,
Iar noptile mele atât de tulburi atârnã
Precum stropii de vin amãrui.

Nu-mi zice nebun, tu, femeie,
Atunci când am sã-ti spun
Cã eu te iubesc
De sute si sute de ani.

Rosaly

Oh, Rosaly din Indiana,
Cu chipul ei de cu zori,
Cu chipul ei de cu searã,
Cu pãrul ei scurt si cârliontat
Si cu lungile rochii ca singurãtatea trupului ei.

Oh, Rosaly din Indiana.
Ea despoaie zorile cu propriile vorbe,
Iar la vreme de noapte ele îi sfâsie obositul ei suflet.
Sprâncenele ei sunt subtiri
Ca gura dãltii unui pietrar.

Oh, Rosaly din Indiana,
Miscãrile îi furã inima,
Zilele-i rãmân tot mai în urmã,
Ea rãsãdeste luna pe câmpuri umbroase
În cãutarea frunzei uscate-a iubirii.

Oh, Rosaly din Indiana,
În tãcerea tinutului pustiu
Ea creste înaltã precum buruiana.

(texte selectate din Antologia Festivalului
„Noptile de poezie de la Curtea de Arges”, editia 2003)
Traduceri de Carolina ILICA si Dumitru M. ION
Prezentãri de Marius CHELARU


Home