Scriitorul, criticul, poetul si caricaturistul Nael Jarabah s-a născut în 1976 în Iordania, a studiat în Irak si Arabia Saudită. A publicat poeme în diverse reviste culturale din Orientul Mijlociu, obtinînd o serie de premii la unele concursuri de poezie si festivaluri din acest areal si internationale. Volume de poezie publicate: Psalmii mortii si ai vietii, Bucătele de nisip si noroi, Cîntecele lui Budha. A scris si o serie de studii critice precum cel asupra volumului de poezie Capitol din Biblie, al poetului iordanian Munir Mezyed, sau Contemplare în Pestera Neantului, al poetului egiptean Sherif Shaban. A făcut filmul de animatie Blestemul, bazat pe Iliada lui Homer.

Psalmii vietii si ai mortii

1.
Trupul te împovărează
Te face obosit
Pentru că e făcut din lut…
Ca să sustii dorinta sufletului de emancipare
Trebuie să fii pregătit cînd se va desprinde
Desigur, multe te vor deruta, te vor încetini
Si păcatul te va boteza
De aceea voi arde

2.
Nu închide usa,
Ca si cum în spatele fiecărei usi este adevărul
Si ferestrele sînt reînvierea drumului

3.
Potopul este unealta Universului sterp – 
                Negutătorul de spirite…
Si Dumnezeu este un nomad singuratic
Care a abandonat viata
Să se odihnească

4.
Dumnezeu,
Pe culmea păcatelor noastre,
Pe străzile oraselor
În întunericul sufletului,
Este pierdut…!

5.
Din noroiul mortii
Mă voi despărti în două bucăti de lut
Si dintru Spirit
Voi reîncepe să exist
Voi fi reînviat o roseată pe chipurile femeilor…
Cînd vor atinge răsuflarea vîntului
Vor tremura.
Mă vor pomeni
Ca pe o patimă a două elemente care niciodată nu se va sfîrsi
De aceea voi declara
Voi încetini apele

Si voi împăduri muntii
Si regreta că te-am recreat de două ori

6.
Discipolii s-au împrăstiat;
La crucea mea străpunsă cu poeme
Au rîs.
7.
Botează-mă
Astfel voi putea fi emancipat
Botează-mă
Pentru că sufletul este un fluture plutind deasupra păcatului
Cînd atinge răsuflarea ta nebună
Arde.

8.
Împovărat este trupul
Si sufletul bătut de vînturi
Cînd este gata să zboare
O mie de cuie
Aruncă în mine

9.
Clanul înseamnă călătoria nebunului adesea întreruptă
Spulberată de vînt
În timp ce universul înconjurător
Dispare…
În cotloanele orasului
Clanul încetează să mai existe
În timp ce nebunul rămîne
Aplecat spre ceruri.

10.
Arzînd precum bărăganul Universului în ziua însămîntării
Mă ucide să mă desfacă ca pe o sămîntă din tulbureala clanului
Din păcatele strămosilor care au hălăduit/ păcătuit cu frica din vinul vietii
Păcatul care este parte pe fata lui Baal
Ascunzînd feminitatea-i din îngăduintă…
O, viată
Nu fosni în pămînt
Căci nisipul este betia păcatelor
Si sufletul este claustrat între nisipuri si
Stiu asta

Încearcă să se trezească
Din tristetea hoinărelilor

11.
Ridică-te
Fii gata
Orasul
Este călătoria obiditilor îmbătati
Care au fost salvati din potop
Purtînd tristetile deserturilor

12.
El înseamnă chipul căii/ drumului
Chipul călătorului
Pe cînd călătoream singur…
Universul este o femeie rătăcitoare
Maestră în
Arta iubirii pentru trecătorii
Arta situatiilor
Maestră în a da sufletului însetat
Un strop de apă…

13.
Pe strada care este risipită în timpul ploii
Îi văd ca pe doi iubiti
Ea bîjbîie prin buzunarul halatului după bucata ei de batistă
El cotrobăie buzunarul halatului său vechi
Pentru o casă în care poată mînca…

14.
Dintre vechile păcate ale bunicii mele
Am văzut poemul
Am văzut;
Voi sădi visele mele
Si visele păstorilor/ preotilor
Am văzut;
Voi vîna lumea
Si vîrtejul vietii
Am văzut;
Sînt pe crucea mea
Si Anat mă va nimici
15.
Nu ucideti păcătosii
Ci dati-le pîinea vietii
Si îngăduiti-mi să citesc cartea păcatului
Cu sigurantă, este poemul.

Prezentare si traducere: Marius CHELARU