TINERI AUTORI

 

Simona FROSIN

 

CHEIA

 

Sa bem din potirul lacrimilor de soare,

Sa zburam ca un nor alinat de-o boare,

Sa atingem în pasi de vals nemurirea,

Sa-nvatam din petale ce-nseamna fericirea.

 

Toate acestea sa le facem de-am putea,

N-am astepta o clipa, n-am pregeta,

Poate-acestea se gasesc într-o alta lume

S-ajungem acolo, e nevoie de-o minune.

 

Minunea s-a aratat, calea am gasit-o,

Sufletul e cheia pe care am primit-o,

Pacat ca nu stim, însa, ce usa sa deschidem

Suntem total nepregatiti sensul sa-l prindem.

 

Cheia se afla înlauntrul fiecaruia dintre noi,

Trebuie doar sa purificam noaptea din acesti ochi goi:

Sa devenim nevinovati, precum niste copii,

Sa ne presaram inimile cu luminite mii.

 

De-abia atunci cînd vom straluci ca o stea,

Atunci vom putea folosi cu adevarat cheia,

Si vom putea deschide cu multa credinta si cu greu,

Poarta împaratiei în care visele devin realitate

Cea a Bunului Dumnezeu !

 

 

AMARACIUNE EFEMERA

 

Simt în mine un gol imens,

Ma strabate un fior intens.

Al toamnei parfum dus

Îmi îndreapta sufletul spre apus.

 

As vrea sa dispar cîteodata,

Sa-mi iau zborul macar o singura data,

Dar aripile îmi sînt frînte,

Fiarele ce ma-mpresoara - prea crunte.

 

Deziluzia si-a spus si ea cuvîntul,

Asediindu-mi cu dusmanie gîndul.

M-a prins în plasa-i paienjenisul amaraciunii,

Ma dezgusta culoarea cea neagra a minciunii.

 

Melancolia a renascut în mine

Sagetîndu-mi inima cu doine de jale line,

Înlauntrul meu se da o lupta dura

Între realitatea cea cumplita si visarea cea pura.

 

Ma straduiesc, dar mi-e greu sa accept a adevarului simplitate,

Si-anume ca, în aceasta lume, nu mai e dreptate,

Ma întreb de ce alegem raul mereu,

De ce ne complicam existenta, lovindu-ne de ce e mai greu.

 

Trebuie macar o data aceste întrebari sa le fi pus,

Raspunsul e ca trebuie sa vrem sa aspiram cît mai sus,

Sa ne dorim a împrumuta un strop din roua puritatii

Si sa-nvatam a trai într-o viitoare lume a bunatatii.

 

Acestea fiind spuse, iata c-am încheiat,

Caci prin scris, furtuna din eu-mi am alinat.

În interior, o raza de speranta a încoltit

Si o luminita vesela a poposit.

 

 

NICIUNDELE DIN NOI

 

Pe ringul de dans, înghetat,

Se preling fluturi albastri.

Spuma vietii se pravaleste

În haurile chintesentei...

 

 

LACRIMI DE COPIL

 

Ochi de copil plîngînd

Tradînd parca un coplesitor gînd...

Atîta nevinovatie si candoare

Unde încape atîta puritate oare ?!

 

Doi ochi mari privind în sus

Poate doua raze triste la apus...

Doua picaturi de roua, cristaline

Curatind pacatele, precum doua ape line...

 

Siroaie de lacrimi în cascade,

O tristete imensa da roade...

Doua stele ce usor se sting

Cînd cer si inima-i se-ating...

 

Home