Hjalmar FLAX   

S-a născut în 1942 în Puerto Rico, unde trăieste în prezent. A studiat literatura în universitătile din Pennsylvania si Puerto Rico. Este Doctor în Drept la Universitatea din Puerto Rico (1969) si a exercitat avocatura între 1970 si 1998. De asemenea este pilot pentru ambarcatiuni si avioane de mici dimensiuni. A făcut critică de film.
Hjalmar Flax este un poet care scrie în manieră modernă despre temele constante ce se regăsesc în viata cotidiană, în viziunea sa asupra lumii extinzînd repertoriul cuvintelor consacrate prin traditie poeziei si construind noi modalităti de tratare a temelor clasice si contemporane.
A publicat opt cărti de poezie: 44 Poemas (1969), Los pequeños laberintos (1978, reeditată în 2003), Tiempo adverso (1982), Confines peligrosos (1987), Razones de envergadura (1995), Cuestión de oficio (1998), Poemas de la Bestia (1999). Abrazos partidos (2003). Poezii ale sale au fost publicate mai multe antologii si reviste literare si au fost  traduse în limba engleză.


CU GLASUL PUR

Peretele aparent
ce separă nebunia de întelepciune
asa cum cristalul este transparent si dur.
Îl pipăi cu degetele mintii,
ce doar îl traversează si se întorc
atunci cînd glasul este pur.


REZUMAT

Cu ea am învătat trei lucruri:
Că dragostea este una.
 

HOBBY

Colectionez
mici deziluzii.
De exemplu,
apeluri telefonice.
CĂLĂTORIE ÎN JURUL MEU

Să merg,
fără să las urma
păsării în nor.

Să merg si să trec,
fiind
ceea ce nu am fost,
asemenea unui vis.

Să mor,
asemenea cuvîntului sters.

Să fiu eroarea a ceva:
o eroare a altei erori, a altei erori,
a altei erori...
o coincidentă.

Sînt animal,
si dumneavoastră,
oameni.

ERA

Ideea era
un pumn de nisip,
si amintirea
un pumn închis.
Uitarea era marea.
Obosit
am deschis mîna
si marea a luat cu sine nisipul.

POLITETE

Si mi-a spus – pentru nimic –
atunci cînd i-am multumit
pentru tot.

LOCUIRE

Te-am căutat în toate.
Te găsesc în mine.

ZBORUL

Poate, pentru că am văzut
luna si stelele
si fără să pot dormi am stat în alertă,
asa am învătat să caut, ca un  liliac,
tipînd prin noapte,
un obstacol fără ecouri.

DEFINITIE

Drumul omului
se restrînge
devine rutină:
fără obiect,
cotidian intranscendent,
zi, după zi, după zi...

JOC

pentru că nu avem nimic
jucîndu-ne în jurul mortii
asemenea insectelor în jurul luminii
inventii ale timpului
care la rîndul său a fost inventat de moarte
care la rîndul său a fost inventat de viată
care la rîndul său


ERATĂ

Pentru că-l caut pe Marte
voi întîlni doar războiul


ÎN ACVARIU

Am venit trăind, am lăsat
ca viata să mă trăiască, am trăit
în afara timpului, asemenea anemonelor,
scufundat în marea de obiecte ciudate,
fără să cunosc soarele, ploaia, vîntul,
imitînd florile.

Prezentare si traduceri de Elena Liliana POPESCU