Mihai EMINESCU



 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 


O, RÃMÎI, RÃMÎI CU BINE
 

O, rãmîi, rãmîi cu bine
Desi-n sufletu-mi te port,
N-avusi sînge tu în vine
Si nãscut ai fost tu mort.

Da, amor fãrã de nume
Ce în veci am tãinuit,
Umbrã-ai fost în astã lume
Si o umbrã ai pierit.

Ce m-apuci de gît, iubitã,
De ce plîngi si de ce tremuri?
în cenusa pãrãsitã
Nu aprinzi tu alte vremuri.

în zãdar mã tii în brate,
în zãdar îmi plîngi pe piept,
Pentru-a-ti spune neadevãrul
Al meu suflet e prea drept.

Am iubit în tine visul
Tineretei mele scump,
Dar se duse tineretea-mi
Si din suflet eu te rump.

Astãzi trece tineretea-mi,
Ea în ochii mei se stinge,
Eu te vãd o umbrã albã
Un corp alb fãrã de sînge.

Cu a vietii mele flãcãri
Au trecut s-a ta viatã
Si asupra ta se lasã
Nenduratii-mi ochi de gheatã.


Home