Mihai EMINESCU
Întrebi o sora
Întrebi o sora de ce o zee
Sta-nmarmurita pe-un piedestal
Si de ce chipul ei de femeie
E-asa de pal?
De ce pe frunte-i vun vis nu trece
De ce surîsu-i e împietrit
De ce privirea-i atît de rece?
Caci n-a iubit.
De-aceea nu voi sa fiu în sila
Un stan de piatra ce sta pe loc,
Mai bine-mi place a fi copila
Cu ochi de foc.
Si-n loc ca-n lunca sfintita mie
S-aduca jertfe lînga un trunchi
As vrea un tînar închinat mie
Sa-mi stea-n genunchi.
Poate… mai stiu eu, sa-mi fie mila,
Atunci de pieptu-i eu m-as lipi,
I-as spune-n taina cît o copila
Poate-a-l iubi.
