POEZIE ROMÂNEASCA

 

Mihai Sultana VICOL

 

Julietei (2)

 

Durerii nu mai am

a-i marturisi nimic

 

Umbrit sînt de taceri

 

Tu nu ai mai venit sa stergi noaptea

de pe lucruri

 

Orasul ma priveste piezis

întunecoasa mea mîhnire

ma îmbraca într-un negru frac

 

Nu pot sa-si fac rau decît

cu lacrimile mele

 

Întrebare

Cum sa te cred

cînd tu mintindu-mi plînsul

Juri ca îmi spui adevarul?

 

Noua ni-i data lumina amurgului

prietenilor mei, Ion Trif Plesa si Ion Enache

 

Pe noi ne-a înhatat

întunericul provinciei anonime

Din vistieria norocului

nu am luat decît poezia

– drum care ne duce în mormînt –

 

Gloria pune pe pieptul altora nemurirea

noua ni-i data lumina amurgului

 

În mîinile noastre s-a frînt tineretea

 

Am început sa auzim cum ni se sparg

paharele nebaute de vin

 

 

Secventa de toamna

 

Copacii ca niste bonzi

învesmîntati în galbene odajdii

îsi pleaca fruntea încovoindu-se în ruga

 

O ploaie rea duce pe umeri

trofeele pierdute ale verii

 

Concert de muzica de jazz

Julietei

 

Ma pregatesc de moarte

ca de un lung turneu de muzica de jazz

Concertul infernal al lacrimii

acompaniat va fi de o sublima voce

 

Voi colinda durerea celor vii

cu amintirea mea de-odinioara

Iubitei îi voi da autograful

de-adio pe umbra propriului amurg

 

Strivit de glorii si ovatii

cruce la capul unui copac am sa fiu


 

Home