Yves BROUSSARD
La drept vorbind
Sub învăluirea zorilor
uneori
viii si mortii
coabitează
Enigmatice
clamări
în lumina palidă
a piscurilor
*
Impasul depăsit
te regăsesti singur
în afara timpului
Centru al lumii
mereu revăzută
grădina
te asteaptă
înviorată
*
Lumea
ar fi devenit
ternă
absurdă
si meschină
cît pe ce
să ne lase
să ne adîncim cu totii
într-o nebunie stupidă
si nimicitoare
sau pur si simplu
dezechilibrată
fractura
unui timp
într-o anume
ordine fixată?
Îmbarcati
în corabia secolului
trebuie
să rebotezăm stelele
si să remodelăm fiinta
pentru a spera
să vedem mentinuti
într-o ireductibilă
proximitate
firul alb si firul negru
umbra si lumina
spatiul si timpul
omul si internitatea?
Alger
à Teric Boucebci
După patruzeci si trei de ani
…
Ploaie măruntă
peste Bab El Oued
pustiit
Ici acolo
cîteva semne de altădată
freamătă
în amintiri
neclare
Încă si încă
mister si poezie
Totul stă să se descompună
în vulnerabil
si incert
*
Amintirea aurorei boreale
amintiri amintiri
Între ezitare
si desfătare
cuvîntul de origine
alimentează visul
iar visul se hrăneste
cu spatii infinite
Ce să-i spui necunoscutului
care trece
decît că Ulysse
trebuie reinventat
Din La Revue des Archers, Automne/ Hiver, 2004, p. 81-86.
Traducere de Claudia PINTESCU