POETI GERMANI CONTEMPORANI
Jürgen BECKER
(n. 1932)
Aici afarã
Orasele nu mai scot fum; greu de vãzut
si unde incep, pînã unde ajung... Aici afarã
se-ntoarce frigul. Zãpada murdarã
transpirã pe cîmp. Hambarul poate fi
refãcut; legenda pãstreazã cu bunãvointã
numele dulgherului. Dar asa nu ajunge
nimeni departe. Scara tîsneste-ntr-un cer, ce nu stie
dacã steaua cea mare mai e stea. Vitele frãmîntã grajdul
cu copitele. Laptele lumineazã ecranul.
Stare de februarie
Dupã amiazã, între 4 si 5, aratã
totul altcumva. Pãsãrile se-adunã în
grãdini; aerul împrumutã
culoarea brumei. Prea tîrziu
pentru un alt oras. Soarele lasã
pe povîrnisuri o dîrã de luminã ca o
copilãrie americanã din anii ’40.
Bãrbatul care se-apropie îngroapã mortii
si strînge bani pentru parada de carnaval.
O zi ploioasã
Pisica vrea afarã; cel putin a vrut
adineaori; fiindcã, atunci cînd i-am deschis geamul,
n-a mai iesit de sub masã.
Plouã, ce-i drept, desi dupã meteorologi,
ar fi trebuit demult sã ningã. Postasul
vine, si mai tîrziu decît ieri, dar nici acum
nu-mi aduce scrisoarea, pe care o astept
de-atîtea zile. Ci o altã scrisoare în loc;
îmi spune cã scrisoarea aceea nici nu a fost
mãcar scrisã. O mocirlã
ca în satele rusesti, mai spune
tînãrul. El stie cum e pe-acolo,
bunicul lui a cãzut pe frontul de rãsãrit.
