Lucretia ANDRONIC
Printre regrete
Regret tot ce n-am facut.
Pomul oprit. Gîndul ascuns.
Regret mrejele în care-am cazut,
iubirea din calea careia am fugit.
Regret ca ce-am întîlnit am pierdut.
Ca n-am întîlnit ce as fi vrut.
Regret ca nu sînt copac.
Sa dorm, si sa mor în picioare.
Regret ca sînt nunta fara taraf.
Chef fara pahare.
Regret ca zîmbetul tau e plin de noroi.
Ca zîmbetul meu e tavalit în praf.
Regret ca sînt. Regret ca nu sînt!
Regret ca n-o pot plagia pe Edith Piaf,
Seducatoru-i, rîvnitu-i refren:
„Rien, non, je ne regrete, rien”!
Regret ca regret. Regret ca…
Dar ce oare nu regret?
Poate doar ca nu-s fulg în perna
celui de Dumnezeu si de oameni uitat.
Sigur ca nu-s frunza cazuta
pe ochiul înlacrimat!
Frumoasele intentii
Ti-as fi daruit toamna.
Dar nu mai este a mea.
Am vîndut-o pe doua momâi galbene
cu cîte o basma verde pe cap,
ceea ce unii numesc gutui
cocotîndu-le pe dulap.
Ti-as fi daruit un curpen neistovit de soare
dar s-a înfasurat pe niste picioare straine,
s-a lasat smuls de ziua ce-a fost
si care mi-a spus ca nu mai revine.
Ti-as fi daruit o glezna de fata,
viata ce a pasit odata cu ea.
Ti-as fi daruit uitarea
si casa-n care te-am întîlnit, si eu si ea.
Le-as fi dat la o parte perdeaua
dar mi-e frica
de ceea ce ar putea trada!
perceptii de stea cazatoare
Abordam infinitul
mult înainte de a ne naste
întîia oara.
Luam ceea ce-i destul
pentru înca o moarte
si pasim escortati
de propria singuratate.
Undeva, în treacut,
totul se împarte
cu hotii de creiere
si neclintita fatalitate.
Cu timpul, os în os,
infinitul,
vietate fara revers,
coplesit de vraful de cutii
natale,
mai trage un chibrit!
Si iar,
universul atîrna
de o lumînare!
Angoasa zilei
Prin ferestrele cerului
se vede iarba jubilînd.
Prin gaurile sumanului
se vede vremea, pasind.
Adunati în pumni,
carbunii aprinsi cumintesc
zanganitul oaselor lovite între ele.
Ce-o fi aflat veacul de-si atribuie
experientele mele?
O fi vorbit cerbul ce nu-mi poate ierta
bautul din izvoarele lui?
Vor fi tipat mugurii
la auzul gaurilor negre
hotarîte a-si scoate pui?
Un dolce farniente, hamac leganînd
pe muchia genunii?
Se vede somnul, ceva nascînd?
Ce poate naste batrînul somn al ratiunii?
Casele ramîn pe mai departe
Sa se loveasca între ele!
Ce-o fi aflat veacul
De cumpara vagoane de embrioni fecundati
De razboinici fara drapele?