LIRICA HISPANICA
Rafael ALBERTI
Balada poetilor andaluzi de azi
Ce cînta poetii andaluzi de acum?
Ce privesc poetii andaluzi de acum?
Ce simt poetii andaluzi de acum?
Cînta cu glas de om, dar unde-s oamenii?
Cu ochi de om privesc, dar unde-s oamenii?
Cu piept de om simt, dar unde-s oamenii?
Cînta, si cînd cînta pare-se ca sînt singuri.
Privesc, si cînd privesc se pare ca sînt singuri.
Simt si cînd simt se pare ca sînt singuri.
Oare Andaluzia a ramas fara nimeni?
În muntii Andaluziei oare nu este nimeni?
În marile si cîmpiile andaluze nu e nimeni?
Nu va avea cine raspunde la glasul poetului?
Cine va privi inima fara ziduri a poetului?
Atîtea lucruri au murit ca nu mai e decît poetul?
Cîntati sus. Auzi-veti ce-aud alte urechi.
Priviti sus. Veti vedea ce privesc alti ochi.
Zvîcniti sus. Si veti sti ce palpita alt sînge.
Nu e mai adînc poetul în obscurul sau subsol
închis. Cîntecul sau se înalta tot mai profund
cînd, deschis în aer, este al tuturor oamenilor.
( Ora maritima , 1953)
Traducere de Al. HUSAR